Pe locul unui metoc mai vechi al Mitropoliei de pe la 1766 şi care fusese de mai multe ori consolidată, refăcută şi pictată, pe la 1906, în dealul Filaretului se construia o biserică care se dorea o replică după cea domnească dedicată Sf. Nicolae la Iaşi de către domnul Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Gestul se lega în marele proiect de amenajare şi ridicare a Parcului Carol, care trebuia să constituie o expoziţie jubiliară, la cei 40 de ani de domnie a primului rege al României, Carol I.
Noua biserică era ridicată în plan triconic, după proiectele arhitectului român Ghika-Budeşti, pe o fundaţie de piatră susţinută de patru contraforţi, folosindu-se cărămida aparentă şi respectându-se întocmai stilul moldovenesc consacrat. În partea superioară, naosul este dominat de o turlă zveltă, iar sub acoperişul de ţiglă sunt trei rânduri de firide în care sunt reprezentaţi profeţi şi sfinţi. Interiorul a fost pictat între 1908-1910 de către Costin Petrescu. Biserica, cu hramul „Schimbarea la Faţă“, mai poartă numele de „Bărbătescu Nou“, pentru a o deosebi de cea care atârnase ca filie, parohia „Bărbătescu Vechi“ din apropiere. Tot în 1906, în partea de sud a bisericii a fost adusă o cruce mare de piatră din timpul domnitorului Antonie Vodă din Popeşti (1677).
text: Adrian Nicolae Petcu (ziarullumina.ro)