Mănăstirea Cernica

Ctitorie a marelui vornic Cernica Ştirbei şi a soţiei sale Chiajna, Sfânta Mănăstire Cernica este atestată documetar din anul 1608, din timpul domniei lui Radu Vodă Şerban, fiul lui Mihnea Vodă. Documentul consemnează: „Am cumpărat satu Floreştii după Colentina de la Nedelcu şi Stroe, feciorii lui Radu Captaru şi am zidit o monastire la leatu 1608 cu hramul Sfântului Ierarh şi făcătorul de minuni Nicolae de la Mira Lichiei în capul moşiei mele cea de mai sus arătată, într-un ostrov lângă Floreştii din mijloc ce se vecinesc cu Şerban Vodă”. Ctitorul a înzestrat lăcaşul pentru a asigura „hrană părinţilor ce vor petrece într-însa cu viaţă de obşte fără să fie supuşi cuiva”, specificând ca nimeni „din neamul meu să nu fie slobod de a se atinge de dânsa, sau să puie egumen, ci să fie stareţ din acei părinţi ce vor petrece cu viaţă de obşte spre pomenirea mea, a soţiei mele şi a neamului meu, în veacul de acum şi cel ce va să fie”.

În „Istoria Sfintei Monastiri Cernica” monahul Casian Cernicanul – primul istoriograf al mănăstirii – menţionează că după o perioadă „nu se ştie bine cum s-au pustiit pentru că tradiţiile tac şi nu vorbesc desluşit, fără numai dupe istorisirea bătrânilor şi dupe oarecare semne. Se zice că a fost o ciumă foarte mare şi care se crede că este adevărat, pentru că se pustiise locurile acestea …, părinţii dintr-însa unii murise, iar alţii fugise la munte ca să-şi scape viaţa”. Ultimii supravieţuitori, „insuflaţi de Duhul Sfânt au prescris toate hrisoavele ale tuturor moşiilor fericitului Ctitor care acestea sînt: Floreştii dupe Colentina, Floreştii din mijloc, Popeştii; Aninişul, Clincenii, Măgura, Predealu, Cureştii, Săratu, Vălenii, Berivoieştii, Lăcureştii, alţi Lăcureşti, Obileşti, Sgâriata, Limoteşti şi alte mai multe”. Hrisoavele în original au fost duse la Mitropolie, iar copiile au fost zidite într-un tavan. Ulterior aceste documente au fost găsite şi cercetate. Sfântul Lăcaş a rămas nelocuit mai bine de 70 de ani, devenind pustiu deoarece „crescuse pădurea şi hiarele se înmulţise de nu putea nimeni să locuiască pe aici; că satele se pustiiseră şi nu se găsea nici un om de pe acea vreme ca să spuie ce a fost pe aici. … Că ce puteai să vezi în chiliuţele bieţilor călugări! se încuibaseră broaştele ţestoase şi în Biserică unde săvârşea Sfintele Rugăciuni, locuiau şerpii şi şopârlele, dupe cum istoria ne arată”.

Publicitate

Biserica Cuţitul de Argint

Pe locul unui metoc mai vechi al Mitropoliei de pe la 1766 şi care fusese de mai multe ori consolidată, refăcută şi pictată, pe la 1906, în dealul Filaretului se construia o biserică care se dorea o replică după cea domnească dedicată Sf. Nicolae la Iaşi de către domnul Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Gestul se lega în marele proiect de amenajare şi ridicare a Parcului Carol, care trebuia să constituie o expoziţie jubiliară, la cei 40 de ani de domnie a primului rege al României, Carol I.

Noua biserică era ridicată în plan triconic, după proiectele arhitectului român Ghika-Budeşti, pe o fundaţie de piatră susţinută de patru contraforţi, folosindu-se cărămida aparentă şi respectându-se întocmai stilul moldovenesc consacrat. În partea superioară, naosul este dominat de o turlă zveltă, iar sub acoperişul de ţiglă sunt trei rânduri de firide în care sunt reprezentaţi profeţi şi sfinţi. Interiorul a fost pictat între 1908-1910 de către Costin Petrescu. Biserica, cu hramul „Schimbarea la Faţă“, mai poartă numele de „Bărbătescu Nou“, pentru a o deosebi de cea care atârnase ca filie, parohia „Bărbătescu Vechi“ din apropiere. Tot în 1906, în partea de sud a bisericii a fost adusă o cruce mare de piatră din timpul domnitorului Antonie Vodă din Popeşti (1677).

text: Adrian Nicolae Petcu (ziarullumina.ro)

Pelerinaje (trasee turistice ecumenice ale RATB) duminica şi de sărbători din Bucureşti

Programul liniilor este urmatorul:

Mormântul părintelui nostru Sofian Boghiu de la Man. Caldarusani

T1: Terminalul Ghencea (plecare la ora 8.30) – Piata Presei Libere – Manastirea Caldarusani – Manastirea Sf. Nicolae – Sitaru- Balamuci. Pe retur, plecarea de la Manastirea Balamuci este la ora 14.30.

În biserica mănăstirii Căldăruşani se află moaştele Sf. Ierarh Grigorie Dascălul.

Manastirea Sf. Nicolae, Sitaru (Balamuci)

T2: Terminalul Piata Sf. Vineri (plecare la ora 8.40) – Terminalul Piata Presei Libere – Manastirea Caldarusani – Manastirea Sf. Nicolae – Sitaru Balamuci. Pe retur, plecarea de la Manastirea Balamuci este la ora 14.20.

Manastirea Cernica

T3: Terminalul Ghencea (plecare la ora 8.40) – Terminalul Piata Sf. Vineri – Granitul – Manastirea Cernica– Manastirea Pasarea. Pe retur, plecarea de la Manastirea Pasarea este la ora 15.00.

T4: Terminalul Piata Presei Libere (plecare la ora 8.40) – Terminalul Piata Sf. Vineri – Granitul – Manastirea Cernica– Manastirea Pasarea. Pe retur, plecarea de la Manastirea Pasarea este la ora 15.10.

T5: Terminalul Piata Sf. Vineri (plecare la ora 8.45) – Terminalul Ghencea – Manastirea Ciorogarla. Pe retur, plecarea de la Manastirea Ciorogarla este la ora 15.10.

T6: Terminalul Piata Presei Libere (plecare la ora 8.40) – Terminalul Ghencea – Manastirea Ciorogarla. Pe retur, plecarea de la Manastirea Ciorogarla este la ora 15.20.

T7: Terminalul Piata Presei Libere (plecare la ora 8.30) – Terminalul Ghencea – Biserica Adormirea Maicii Domnului din Calugareni – Biserica Sf. Ilie din Calugareni – Biserica Sf. Voievozi din Hulubesti. Pe retur, plecarea de la Biserica Sf. Voievozi din Hulubesti este la ora 15.00.

T8: Terminalul Piata Presei Libere (plecare la ora 8.40) – Terminalul Piata Sf. Vineri – Biserica Adormirea Maicii Domnului din Calugareni – Biserica Sf. Ilie din Calugareni – Biserica Sf. Voievozi din Hulubesti. Pe retur, plecarea de la Biserica Sf. Voievozi din Hulubesti este la ora 14.15.

Interior Biserica Manastirii Comana

T9: Terminalul Piata Presei Libere (plecare la ora 8.30) – Terminalul Ghencea – Biserica Sf. Gheorghe din Branistari –  Manastirea Comana – Parcul Natural Comana. Pe retur, plecarea de la Parcul Natural Comana este la ora 14.30.

Datorita lipsei de interes a calatorilor pentru traseele T5 (Piata Sf. Vineri – Ciorogarla) si T8 (Piata Presei Libere-Piata Sf. Vineri- Biserica Sf. Voievozi din Hulubesti), incepand din 18 septembrie, liniile mentionate se desfiinteaza.

Pretul unui bilet dus – intors este de 15 lei.