
PROGRAMUL FESTIVALULUI Transylvania Byzantine Music Festival 2019

Biserica Misionară a Studenților din Cluj Napoca va găzdui în perioada 6 – 21 aprilie 2019 o expoziție de artă și iconografie intitulată ,,Cer Nou”, cu lucrări ce aparțin artistei și iconografei Dana Mușat Toma, având ca tematică centrală Îngerii-slujitorii cerești.
Vernisajul va avea loc sâmbată, 6 aprilie, ora 17, în prezenta pr. Bogdan Ivanov – purtător de cuvânt și consilier-coordonator al activităţilor culturale, educaţionale, de tineret, ecumenice, mass-media şi de patrimoniu ale Mitropoliei Clujului.
Dana Mușat Toma este absolventă a Facultății de Teologie Ortodoxă, Secția Patrimoniu Cultural a U.B.B. și a Institutului de Arte și Design ,,Ion Andreescu”, Secția Artă Monumentală; de-asemenea este pictor bisericesc acreditat din anul 2014. Împreună cu soțul ei, Ciprian Toma, au realizat importante lucrări monumentale în frescă.
Curatorul expoziţiei, doamna preoteasă şi iconografa Corina Maria Negreanu aduce următoarele descrieri Danei Muşat Toma:
“Este un iconar și un artist plastic de calibru, de mare forta și spontaneitate artistică, ce posedă deja o stilizare aparte, recognoscibilă, branșată la canoanele stilistice ale picturii bizantine, de mare sensibilitate și meditație, modestia și onestitatea fiind calitățile umane esențiale ce o definesc. Nu în ultimul rând este important de subliniat că este o creștină ancorată în viața Bisericii, mereu o găsești prezentă în corul Bisericii Cetatea Fetei cu Hramul ,,Tuturor Sfinților” din com. Florești (jud. Cluj). Mai trebuie să menționăm că Dana Mușat Toma se exprimă bine nu doar pictural ci și liric, fiind autoarea a numeroase poezii de factură creștină.”
Expoziția ,,Cer nou” de la Biserica Studenților cuprinde în jur de 40 de lucrări despre care autoarea Dana Muşat Toma semnează:
,,Așa cum se exprimă poeta Zorica Lațcu(Maica Teodosia) prin expresia coborârii Cerului în “inimile reci” din poezia sa “Cer nou”, sau cum este adusă în lumină viziunea schimbării acestei lumi “într-un cer și un pământ nou” unde “lacrimile, durerea și moartea, nu vor mai fi”(Apocalipsa 21,1), tot astfel, axa imagistică a expoziției descrie în mod gradual pronia lui Dumnezeu prin prezența îngerilor Săi din iconomia Mântuirii, dar este subliniat, într-un mod inductiv, și drumul deschiderii sufletești către lumina învierii.
Sunt interpretate și realizate deasemenea în mod creativ, noi concepte iconice, acela al ”Cerului nou” în care tronează semnul Crucii si Monograma Hristică, cu hotarul păzit de un înger ușor anamorfozat, de asemenea, Îngerul Mâinilor Întinse și al Îmbrățișării prin Cruce”, ”Îngerul Păzitor al Sufletului” și altele.
Principiul ”înnoiri vederii” devine un deziderat al discursului expozițional, lucru care nu poate fi realizat decât prin acea ”curățare a câmpului ”exprimat de Nichita Stănescu atât de frumos: ”curăță câmpul, ca să poată ateriza îngerii”. Doar prin limpezirea ochilor sufletești, prin plecarea până la pământ a omului cel vechi din noi, vom putea vedea lumina lui Hristos, Cerul cel Nou care strigă: “Iată, acum toate s-au umplut de lumină – și cerul și pământul și cele de sub pământ!”
Cer nou
Să iesim la lumină
înainte de căderea nopților fără stele
ținându-ne de mână
până ne-or creste aripi
iar povara nemaiîntâmplată
se va roti spre amurg
privind Mirele purtător de cununi
cu brațe întinse a iertare
pentru călcătorii de viață
și semne
de capete plecate
atunci soarele va țâșni
pe un cer plin de cuvinte zburatoare
prin lumina
din noi.” (Dana Mușat Toma)
Expoziția se poate vizita zilnic până la Sfintele Sărbători ale Învierii Domnului şi o parte din lucrările expuse vor putea fi cumpărate
https://www.ascorcluj.ro/2019/04/02/cer-nou-expozitie-de-pictura-si-grafica-dana-musat-toma/
https://radiorenasterea.ro/cer-nou-expozitie-de-pictura-si-grafica-la-biserica-studentilor/
În fiecare an, în preajma marilor Sărbători creștine, respectiv Paștile și Nașterea Domnului, maestrul Paul Gherasim se îngrijea ca iubitorii artei să primească o bucurie: organiza o expoziție în care se regăsea iubirea – a sa și a artiștilor din Grupul Prolog – pentru Dumnezeu. Anul acesta, în vară, Paul Gherasim a plecat la Domnul.
Expoziția este deschisă până pe 21 ianuarie 2017, iar programul de vizitare este :
Luni-vineri: 10:00-18:00
Sâmbătă: 10:00-15:00
la Galeria Romană, Bd. Lascăr Catargiu nr.1, Bucureşti. (Pța Romană)
Prietenii maestrului
Iată pictorii care expun la Galeria Romană, artişti care l-au prețuit pe Paul Gherasim și care , la rândul lor, au fost apreciați de el:
Constantin Flondor, Horea Paștina, Ion Grigorescu, Christian Paraschiv, Matei Lăzărescu, Mihai Sârbulescu, Valentin Scărlătescu, Diet Sayler, Gheorghe Iacob, Viorica Iacob, Silvia Radu, Ariana Nicodim, Andrei Rosetti, Alexandru Antonescu, Dinu Ritivoi, Dinu Săvescu, Ștefan Sevastre, Dragoș Alexandru, Militza Sion, Bogdan Vlăduță, Cristian Dițoiu, Valeriu Paladi, Ruxandra Grigorescu, Teodor Zbârnea, Dan Mohanu, Ilinca Angelescu, Adela Petrescu, Marius Pandele.
Thinking of Paul …
Roman Gallery is pleased to invite you to the exhibition „Thinking of Paul …”, an event dedicated to the maestro Paul Gherasim. The opening will take place Tuesday, December 6, at 19:00.
Every year, around big holidays, Easter and Nativity respectively, maestro Paul Gherasim cared for the art lovers to receive joy: an exhibition which included his love – and artists’s from Group Prolog – for God. This year, in summer, Paul Gherasim went to the Lord.
Paul Gherasim was the spiritual mentor to many peers. He has not made a profession of his grace, but he spoke to whom had the pleasure to listen him. He was also a mentor for professional colleagues. He did not „teach” them, he made them to „see”. Because „seeing when you do school, you realize your helplessness. And seeing as you’re helpless, humble yourself. The art of Paul Gherasim is a statement of devotion. Paul Gherasim felt that the art in Romania needs this devotion. So was founded Prolog Group.
With love, longing and friendship, 28 painters who had met Paul Gherasim, who have admired and loved him, to whom he shared his vision and thoughts, stood near him and were enriched spiritually, Roman Gallery will exhibit „Thinking of Paul …”. An exhibition that aims to give joy to the art lovers, now, on the eve of the Feast of the Nativity, as Paul Gherasim used to do. On 6 December, with the opening of the exhibition dedicated to the maestro Paul Gherasim, in which will speak mr. Vladimir Bulat, art critic, will be released the book „The murmur of poetry”, book edited by Mr. Paul Gherasim and Marius Pandele, published by Predania with the support of the “Catena pentru Artă” Foundation.
The exhibition is open until January 21st, 2017, visitation program is: Monday-Friday: 10: 00-18: 00 Saturday: 10: 00-15: 00, at the Roman Gallery, Boulevard Lascăr Catargiu 1, Bucureşti.
Here are the friends painter who will exhibit at Roman Gallery, artists who have praised Paul Gherasim and which were appreciated by him:
Constantin Flondor, Horea Pastina, Ion Grigorescu, Christian Paraschiv, Matei Lăzărescu, Mihai Sârbulescu, Valentin Scărlătescu, Diet Sayler, Gheorghe Iacob, Viorica Iacob, Silvia Radu, Ariana Nicodim, Andrei Rosetti, Alexandru Antonescu, Dinu Ritivoi, Dinu Săvescu, Ştefan Sevastre, Dragos Alexandru, Militza Sion, Bogdan Vladuţă, Cristian Diţoiu, Valeriu Paladi, Ruxandra Grigorescu, Teodor Zbârnea, Dan Mohanu, Ilinca Angelescu, Adela Petrescu, Marius Pandele.
Înainte de a ne apleca asupra studiului propus, suntem datori să facem o scurtă prezentare a lăcaşului de cult cu o incursiune rapidă prin istoria locului, marcând etapele mai importante care au determinat evoluţia acestuia în timp.
Viaţa monahală făgărăşeană, aşa cum o cunoaştem astăzi pe baza informaţiilor din secolul al XVIII-lea, s-a dezvoltat pe fundamentul unor vechi aşezări mănăstireşti ce au apărut în peisajul ecleziastic local, încă din primii ani ai pătrunderii creştinismului pe aceste meleaguri. Susţinute în permanenţă de boierimea locală, iar mai târziu de domnii Ţării Româneşti, aceste centre au avut o influenţă covârşitoare asupra întregii zone, dovedindu-se prin activitatea lor a fi importante puncte de legătură între românii de pe cele două laturi ale Carpaţilor.
Spre deosebire de ctitoriile impunătoare din ţările româneşti vecine, unde viaţa monahală s-a bucurat de atenţia constantă a păturii înstărite a populaţiei, în Ţara Făgăraşului, cu excepţia Mânăstirii Voievodului Constantin Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, mânăstirile şi schiturile au fost ridicate din evlavia şi dărnicia călugărilor, preoţilor şi a credincioşilor de aici. De aceea majoritatea au fost aşezări modeste, localizate în apropierea satelor, cu o bisericuţă şi o casă ţărănească în jur, construite în general din lemn, arareori din piatră sau cărămidă, în care vieţuiau câţiva călugări, uneori şi călugăriţe bătrâne. În apropierea unor sate existau uneori câte două sau mai multe aşa-numite impropriu mânăstiri, în realitate fiind doar simple schituri.
Fiind lipsite de domeniile considerabile, caracteristice în alte zone, ele au ocolit aproape în întregime interesul documentelor de dinaintea secolului al XVIII-lea, rămânând în conul de umbră creat de neimplicarea lor în segmentele social-economice ale vieţii provinciei .
Amintite într-un mare număr de documente în sec. al XVIII-lea, ele apar în hotarele a 27 de sate, uneori chiar mai multe în cadrul aceleiaşi aşezări. Continuă lectura