Biserica „Sfânta Cruce” din Pătrăuţi

 

Construită în anul 1487 de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, Biserica „Sfanta Cruce” din Pătrăuţi este:

• cea mai veche biserică păstrată dintre ctitoriile voievodului
• cea mai veche biserică ortodoxă Monument Unesco din România
• cea mai veche biserică construita în stil moldovenesc
• biserica cu cea mai veche pictura interioara si exterioara din Moldova
• 

 

fresca din pronaos „Cavalcada Sfintilor Militari de la Pătrăuți” Arhanghelul Mihail în frunte, urmat de Sf. Împarat Constantin cel Mare, Sfintii Gheorghe, Dimitrie cel Mare,  Teodor Tiron şi Stratilat, Procopie, Mercurie, ultimul fiind Sf. Mc. Mina dar si alţi viteji soldați-marturisitori și veșnici-luptători pentru Hristos.

 

Cunoscut în documente încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, satul Pătrăuţi, situat la 10 km de Suceava, fosta capitală a Moldovei, se pare că a fost întemeiat în anul 1330 de un anume Pătru, după cum afirmă tradiţia locului.

Biserica Pătrăuţi a facut parte din ansamblul singurei mănăstiri de maici ctitorită de Ştefan cel Mare. Mănăstirea era destinată în special îngrijirii răniţilor din luptele purtate în preajma Cetăţii de Scaun a Sucevei.

Pisania în limba slavonă aflată deasupra portalului de intrare consemnează:
”Io Ştefan Voievod, Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a început să zidească această Mănăstire în numele Sfintei Cruci in anul 6995 (1487) luna iunie ziua 13”.

Sfântul Ştefan cel Mare construieşte biserici în ultimii 17 ani de viaţă, Biserica din Pătrăuţi fiind construită în primul an de construcţii, adică în 1487. Dispariţia nefericită a bisericii originale de la Putna şi distrugerea bisericii din Milişăuţi au făcut ca Biserica Pătrăuţi să fie astazi cea mai veche biserică păstrată dintre cele ctitorite de Sfântul Ştefan cel Mare.

Urmele lăsate de arme de asalt pe portalul de intrare în naos ne grăiesc despre istoria tragică a bisericii. Jefuită încă din secolul al XVI-lea, biserica a fost părăsită în repetate rânduri. Urmele celor aproape 200 de ani de părăsire se pot vedea în distrugerile tencuielilor arcelor şi bolţilor din altar şi pronaos. Este salvată la începutul secolului al XVIII-lea de Episcopul Calistru de Cernăuţi, iar din a doua parte a secolului al XVIII-lea, biserica serveşte ca biserică parohială.

Biserica Patrauti la 1900

Pisania

Tabloul votiv, detaliu de restaurare

Imprejurimile satului Patrauti

Portalul gotic de intrare in biserica

Turla moldoveneasca, interior

Arcada gotica, interior

Placi decorative si ocnite, exterior

Fereastra

 

Biserica Patrauti, vedere sud-vest

Judecata de apoi, detaliu

Pictura exterioară de la Pătrăuţi a fost descoperită în anii ’80 ai secolului trecut. Cercetările efectuate atunci la îndemnul profesorului Vasile Drăgut au dus la salvarea unor ample suprafeţe de pictură exterioară. S-a descoperit atunci că biserica a fost pictată la exterior doar pe peretele de apus, în jurul portalului gotic de intrare în biserică. Scena reprezentată  este „Judecata de Apoi”.

Judecata de apoi, detaliu

Biserica vazuta din clopotnita

Masa Tacerii

 

În „Tabloul votiv„, Sfântul Ştefan cel Mare este reprezentat oferind biserica lui Iisus Hristos, ajutat fiind de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, înaintaşul său în lupta pentru cruce, domnitorul stând alături de soţia sa, Maria Voichiţa, de fiul său Bogdan al III-lea şi de domniţele Maria şi Ana.  Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare este înfăţişat cu aceeaşi coroană ca şi tatăl său şi cu aceleaşi însemne domneşti pe hainele sale. Tabloul este un adevărat testament în legătură cu viitorul domn al Moldovei.

 

Turla

Turla

Apostoli cu inscriptii grecesti

Pantocrator

Mucenic, detaliu din Cavalcada

 

Clopotnita Bisericii Patrauti

Clopot, sec. XIX

Cruce funerară

sursa: patrauti.ro

Publicitate