Mânăstirea (Schitul) Cornetu (II)

vedere de peste Olt

1. alte fotografii: Mânăstirea Cornetu (I)

2. http://fototecaortodoxiei.ziarullumina.ro/6-817-manastirea-cornet/album

Vizualizati Manastirea Cornetu (harta satelit)

Reclame

Pelerinaje (trasee turistice ecumenice ale RATB) duminica şi de sărbători din Bucureşti

Programul liniilor este urmatorul:

Mormântul părintelui nostru Sofian Boghiu de la Man. Caldarusani

T1: Terminalul Ghencea (plecare la ora 8.30) – Piata Presei Libere – Manastirea CaldarusaniManastirea Sf. Nicolae – Sitaru- Balamuci. Pe retur, plecarea de la Manastirea Balamuci este la ora 14.30.

https://i2.wp.com/i82.photobucket.com/albums/j265/dotyk34/23869.jpg

În biserica mănăstirii Căldăruşani se află moaştele Sf. Ierarh Grigorie Dascălul.

https://i2.wp.com/i82.photobucket.com/albums/j265/dotyk34/interior1_Sitaru_SfNicolae.jpg

Manastirea Sf. Nicolae, Sitaru (Balamuci)

T2: Terminalul Piata Sf. Vineri (plecare la ora 8.40) – Terminalul Piata Presei Libere – Manastirea Caldarusani Manastirea Sf. Nicolae – Sitaru Balamuci. Pe retur, plecarea de la Manastirea Balamuci este la ora 14.20.

http://mihaelanedea.files.wordpress.com/2008/09/30446.jpg

Manastirea Cernica

T3: Terminalul Ghencea (plecare la ora 8.40) – Terminalul Piata Sf. Vineri – Granitul – Manastirea Cernica– Manastirea Pasarea. Pe retur, plecarea de la Manastirea Pasarea este la ora 15.00.

T4: Terminalul Piata Presei Libere (plecare la ora 8.40) – Terminalul Piata Sf. Vineri – Granitul – Manastirea Cernica– Manastirea Pasarea. Pe retur, plecarea de la Manastirea Pasarea este la ora 15.10.

T5: Terminalul Piata Sf. Vineri (plecare la ora 8.45) – Terminalul Ghencea – Manastirea Ciorogarla. Pe retur, plecarea de la Manastirea Ciorogarla este la ora 15.10.

T6: Terminalul Piata Presei Libere (plecare la ora 8.40) – Terminalul Ghencea – Manastirea Ciorogarla. Pe retur, plecarea de la Manastirea Ciorogarla este la ora 15.20.

T7: Terminalul Piata Presei Libere (plecare la ora 8.30) – Terminalul Ghencea – Biserica Adormirea Maicii Domnului din Calugareni – Biserica Sf. Ilie din Calugareni – Biserica Sf. Voievozi din Hulubesti. Pe retur, plecarea de la Biserica Sf. Voievozi din Hulubesti este la ora 15.00.

T8: Terminalul Piata Presei Libere (plecare la ora 8.40) – Terminalul Piata Sf. Vineri – Biserica Adormirea Maicii Domnului din Calugareni – Biserica Sf. Ilie din Calugareni – Biserica Sf. Voievozi din Hulubesti. Pe retur, plecarea de la Biserica Sf. Voievozi din Hulubesti este la ora 14.15.

Interior Biserica Manastirii Comana

T9: Terminalul Piata Presei Libere (plecare la ora 8.30) – Terminalul Ghencea – Biserica Sf. Gheorghe din Branistari –  Manastirea Comana – Parcul Natural Comana. Pe retur, plecarea de la Parcul Natural Comana este la ora 14.30.

Datorita lipsei de interes a calatorilor pentru traseele T5 (Piata Sf. Vineri – Ciorogarla) si T8 (Piata Presei Libere-Piata Sf. Vineri- Biserica Sf. Voievozi din Hulubesti), incepand din 18 septembrie, liniile mentionate se desfiinteaza.

Pretul unui bilet dus – intors este de 15 lei.

Mănăstirea Cheia

IMGP0805Aproape de pasul Bratocea, frontiera ce separa odinioară Valahia de Transilvania, Mănăstirea Cheia, nume care indica o poartă de trecere spre munţi, a avut un rol important în menţinerea legăturilor frăţeşti între românii de pe cele două părţi ale Carpaţilor, oferind adăpost generos, pace spirituală şi hrană culturală românilor transilvăneni ce luau calea exilului din cauza opresiunii religioase şi naţionaliste. Localitatea Cheia se dezvoltă dupa 1840, prin deschiderea drumului prin Pasul Bratocea.OLI_7682IMGP0835

În tradiţia orală conservată în zonă şi în mănăstire se menţionează pentru prima dată un aşezământ monahal pe aceste meleaguri în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Este vorba de un schit de lemn, fondat de câţiva ciobani din Săcele (Braşov) spre anul 1770 şi distrus de turci în 1777. În 1790 a fost ridicat un nou schit având hramul „Adormirea Maicii Domnului”, schit distrus de incendiu în 1832. În locul unde se gasea altarul acestei biserici se află astăzi un aghiazmatar utilizat pentru sfinţirea apei în ziua Bobotezei, în ziua hramului sau la alte mari sărbători bisericeşti.OLI_7667OLI_7684IMGP0813

Actuala biserică, având hram „Sfânta Treime” şi „Adormirea Maicii Domnului” s-a menţinut în forma sa iniţială până în zilele noastre şi a fost ridicată în 1835 prin grija celor doi ieromonahi, Damaschin şi Iustin, originari din Transilvania şi veniţi în această regiune de la mănăstirea Căldăruşani, centru de renaştere spirituală a bisericii valahe. Ei au fost susţinuţi în opera lor de comunitatea monahală şi de creştinii ortodocşi din împrejurimi. Cei doi fondatori sunt îngropaţi la dreapta şi la stânga altarului. După insctipţia votivă de la intrarea în naos reiese că Damaschin a fost în acelaşi timp şi stareţ. Din această inscripţie aflăm că biserica a fost sfinţită la 20 iulie 1839 de către episcopul Chesarie de Buzău. Din cauza deteriorărilor survenite de-a lungul timpului, biserica mănăstirii a fost de mai multe ori restaurată, ultima oară după cutremurul din 1977.OLI_7683

Din punct de vedere arhitectural, biserica Mănăstirii Cheia aparţine stilului muntenesc, cu pridvor specific arhitecturii româneşti. Este o construcţie masivă de 23 de metri lungime şi 6,5 metri lăţime, cu trei turnuri, care conferă eleganţa monumentului, operă a meşterilor locali.OLI_7688

Iconostasul de lemn sculptat şi aurit, o remarcabilă operă de artă, a fost realizat de meşteri vienezi în stil baroc, fiind donaţia episcopului Chesarie al Buzaului. Icoanele împărăteşti, de o mare frumuseţe, sunt opera renumitului pictor român Gheorghe Tăttărescu. Ulterior au fost argintate de către meşterul Lazăr din Ploieşti.OLI_7698

În jurul bisericii se află chiliile călugărilor, care în cursul anilor au suferit diverse transformări.IMGP0834

În partea vestică a incintei se află clopotniţa. Cea originală din lemn a fost înlocuită cu una construită din piatră şi cărămidă în timpul patriarhului Iustinian, precum este scris pe placa din marmură aplicată deasupra porţii de la intrarea în mănăstire.OLI_7697

Printre obiectele de mare valoare artistică păstrate în mănăstire se află evanghelii bogat ornate, candelabre de aramă, sfeşnice din alabastru, candele cu ulei în stil brâncovenesc şi un epitaf datând din 1837, pictat de către călugărul Gheronţie de la mînăstirea Căldăruşani.IMGP0836

În partea nordică se află o capela cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ridicată între 1924-1927 de către stareţul Grigore Georgescu ajutat de călugări şi de donatori. În această capelă se oficiază slujbele în timpul iernii. Capela, în formă de cruce, are un turn deasupra naosului, fiind pictată în ulei în stil neobizantin de către pictorul Grigore Cepoiu din localitatea Izvoarele – Prahova.OLI_7687

Iconostasul de lemn de cireş lucrat cu măiestrie de sculptorul Profilescu, precum şi stranele sunt veritabile opere de artă. În naosul capelei se păstrează patru icoane împărăteşti realizate de pictorul Constantin în 1799 şi care au aparţinut fostei biserici. Restaurată în acelaşi timp cu biserica mare, capela şi-a regasit frumuseţea sa iniţială.OLI_7703

Frumuseţea şi liniştea locului oferă reconfortare duhovnicească credincioşilor care vin aici şi pentru frumuseţea serviciilor religioase. Chiar dacă nu se poate vorbi de un centru cultural de primă însemnătate, prezenţa în biblioteca mănăstirii a numeroase cărţi atestă preocupări culturale menite să menţină trează conştiinţa naţională. Mănăstirea Cheia atrage un mare număr de pelerini, vizitatori români şi străini ale căror aprecieri elogioase îmbogăţesc Cartea de Aur a credinţei neamului.

Nota:  Pentru a vizualiza fotografiile in marime mai mare va recomandam sa folositi browserul Mozilla Firefox, sa dati click dreapta pe fotografii si apoi “View Image”(Vezi imaginea).

fotografii: Obiectiv Ortodox

© Copyright:

Fotografiile publicate pe acest blog, cu exceptia celor preluate de pe alte siteuri, nu pot fi publicate fara acordul si/sau instiintarea realizatorilor.  Fotografiile pot fi preluate cu o instiintare ulterioara a realizatorilor si cu specificarea sursei fotografiei.