Mănăstirea Buna Vestire, Bolintin Vale – Giurgiu

MĂNĂSTIREA ,,BUNA VESTIRE” DIN PĂDUREA CEA MARE DE LA BOLINTIN

În Muntenia a existat un spaţiu geografic, în jurul oraşului Bolintin-Vale, care s-a aflat, de-a lungul istoriei, la răscruce de drumuri şi hotare ale judeţelor Vlaşca, Teleorman, Dâmboviţa, Ilfov şi Giurgiu. Locul acesta, ca într-o adevărată ,,ţară a râurilor”, este scăldat de apele Sabarului, Argeşului, Ilfovăţului, Neajlovului şi Dâmbovnicului. Cercetări arheologice evidenţiază faptul că pe acest colţ de rai românesc, situat cândva în plin codru al Vlăsiei, au existat comunităţi omeneşti, din cele mai vechi timpuri. Pe aici au dăinuit peste secole şi numeroase lăcaşuri ale credinţei noastre ortodoxe. Sfinte biserici sunt şi acum, dar despre aşezările monahale ce au existat în această parte a Munteniei, se mai păstrează puţine informaţii.

se cunoaşte că a fost ctitorită de Pilea logofătul în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân şi a fiului său, Mihail. O trimitere clară la ctitorul sfântului lăcaş apare în hrisovul dat de Alexandru Aldea Coconul pentru mănăstirea „ce se numeşte Bolintinul… care a fost făcută din temelia ei de răposatul Pilea logofătu.”

La 15 martie 1433, Alexandru Aldea emite primul hrisov care atestă existenţa mănăstirii. „1433 (6941) Martie- Târgovişte- Hrisovul lui Alexandru marele voievod, ce-l da mănăstirii din Pădurea cea Mare, unde este Bunavestire, peste apa Argeşului, împotriva Bucşanilor, ca să-i fie satu ce sa numeşte Bolintinu jumatate, i proci”.
Mănăstirii de la Bolintin i s-au făcut danii şi întăriri de moşii care s-au întins mai ales peste satele Ogrezeni, Malu-Spart, Bucşani şi Bolintin, când treci apa Argeşului, pe valea râului Ilfovăţ, până în apa râului Răstoaca (Sabar). Aceste moşii le întâlnim pe rând în hrisoavele date cu blestem de domnii Ţării Româneşti, ca fiind ale mănăstirii.

Datorită situării ei într-un loc cu pământuri mănoase, mănăstirea, pentru o lungă perioadă de timp, a dus o existenţă prosperă, adăpostită fiind şi în mijlocul pădurii de la Bolintin sau Pădurea cea Mare.
După domnia lui Mihai Viteazul, în anul 1605, sub ameninţarea turcească crescândă, călugării de la mănăstirea Buna Vestire au îngropat odoarele mănăstirii. Nu se ştie dacă au fost scoase la lumină vreodată. Din hrisovul lui Radu Vodă Şerban aflăm că, dorind să întărească moşiile mănăstirii, menţionează că „hârtia de danie s-a pierdut împreună cu multe scule şi unelte ale sfintei mănăstiri, carele au fost îngropate”, după mărturia egumenului şi a călugărilor.

La 2 marie 1626 luăm la cunoştinţă de starea Mănăstirii din Pădurea cea Mare, care „au sărăcit” şi de aceea „au găsit cu cale măria sa Alexandru Coconul, de au închinat-o la numita mănăstire Simon Petra cu toate satile şi morile şi cu viile şi cu toate bucăţile şi cu tot venitul”. Tot la această dată, 2 martie 1626, trece sub dependenţa Mănăstirii Mihai-Vodă de la Bucureşti.
Din anul 1651, moşiile mănăstirii sunt preluate de Mănăstirea Mihai-Vodă de la Bucureşti, dar abia din 1747 va intra de drept în posesiunea pământurilor fostei mănăstiri de la Bolintin prin „poruncă domnească”, pe care le va administra până la secularizarea averilor mănăstireşti în 1864.

Dovada că aici a fost Mănăstirea Buna Vestire şi, în mod sigur, o parte a moşiei stabile a Mănăstirii Mihai-Vodă este faptul că, din bătrâni, se transmite denumirea locului Mihai-Vodă, aflate din spusele bunicilor, ştiute de la străbunici, dar atestate şi de documentele primăriei Bolintin-Vale. Mulţi bolintineni mai susţin, încă, şi în zilele noastre, că pământurile familiilor lor au fost cumpărate de la călugări greci, iar acestea se aflau peste Argeş, la Mihaiu-Vodă.

La poalele pădurii se află valea din care izvorăşte râul Ilfovăţ. Nu departe, mergând chiar pe jos, se ajunge la fâneţele de pe lângă râul Neajlov, cu foarte mare vechime în zonă. Totodată, pe Neajlov a existat şi există încă o moară care a aparţinut mănăstirii. Pe lângă valea de unde izvorăşte râul Ilfovăţ, se întindeau pajiştile, tarlalele mănăstirii, care au fost „lăsate cu blestem” de domnitori, păzite de arendaşi, iar astăzi nu sunt revendicate de nimeni.
Pentru cel care cunoaşte împrejurimile Bolintinului nu există în zonă un loc mai pitoresc şi mai bogat. Acest loc este scăldat parcă într-o lumină cerească, iar peisajul înconjurător te uimeşte printr-o frumuseţe neîntâlnită în zonă.

fotografii: Obiectiv Ortodox

textul: Gabriela Dan

Harta din satelit a Manasatirii Buna Vestire, Giurgiu

Adresa: Bolintin Vale, Jud. Giurgiu
Stareţ: PC. Ierom. Mina Strainu
Tel: 0765 488 745

Mănăstirea Petru Vodă

Manastire de calugari infiinţata de parintele Iustin Parvu in anul 1991 in localitatea sa natala, Poiana Teiului din jud. Neamt.

Credinciosi asteptand un sfat duhovnicesc la chilia parintelui Iustin Parvu.

Judecata de Apoi, fresca exterioara a Bisericii Petru Voda.

Parintele Ioan de la Petru Voda

Moaste ale Sfintilor inchisorilor comuniste sunt cinstite, asa cum se cuvine, de mii de credinciosi care trec pragul bisericii manastirii.

Nimeni nu pleaca nemiruit si binecuvantat de la parintele Iustin.

Cimitirul manastirii Petru Voda

Mormantul parintelui  Gheorghe Calciu Dimitreasa, trecut la Domnul in 2006 si cu voia lui, inmormantat la Manastirea Petru Voda.

fotografii: Obiectiv Ortodox

Pelerinaj la Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor

In perioada 24-28 octombrie 2009 pelerini din Bucuresti si din toata tara sunt asteptati la Catedrala Patriarhala din Dealul Mitropoliei sa se inchine preacinstitelor moaste ale Sfântului Cuviosului nostru parinte Dimitrie cel Nou de la Basarabi, praznuit in data de 27 octombrie.

Alaturi de Sf. Cuv Dimitrie cel Nou mai sunt si alte patru racle cu moaste: ale Sfantului Vasile cel Mare, Sfântului Grigorie de Nazianz (prietenul Sfântului Vasile), Sfântului Grigorie de Nyssa (fratele Sfantului Vasile cel Mare) si racla cu moaste ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena aduse de la Biserica Sfantul Spiridon Nou.

Mănăstirea Sihăstria Tarcăului

Nota:  Pentru a vizualiza fotografiile in marime mai mare va recomandam sa folositi browserul Mozilla Firefox, sa dati click dreapta pe fotografii si apoi “View Image”.

La nici 20 de Km de DN 15, in apropierea orasului Bicaz si aflata pe albia raului Tarcau se afla Mănăstirea Sihăstria Tarcăului.

Schitul Tarcau a fost fondat intre anii 1828-1833, de catre Ieroschimonahul su duhovnicul Avramie, primul egumen al acestui frumos asezamant monahal, ctitorul fiind, probabil, din Manastirea Neamt sau din manastirile de pe Valea Bistritei.

Constructia bisericii apartine unor mesteri locali anonimi, lucrarea fiind realizata in 5 ani. In anul 1833, sfantul locas a fost sfintit de Arhiereu-vicar Sebastian, de la Iasi.

Langa biserica se observa crucea egumenului Avramie, iar in Sfantul Altar se gaseste pomelnicul ctitoricesc al tuturor donatorilor.

Arhitectura bisericii apartine stilului classic al bisericilor moldovenesti, fiind lucrata in forma de cruce cu o singura turla. Interiorul nu este pictat.

Catapeteasma, afara de cateva icoane, apartine aceleiasi date, 1833. Pe verso se afla isxcriptia “Aceasta biserica este facuta de robul lui Dumnezeu Avramie ieroschimonah, iegumen si duhovnic.”

Clopotnita este construita in anul 1868. tot din lemn sunt construite mai tarziu si casele de locuit.

Schitul Tarcau a fost in tot timpul locuit de calugari iubitori de liniste si singuratate, carte se rugau aici ziua si noaptea pentru ei si pentru toata lumea. Hramul bisericii este “Duminica Tuturor Sfintilor”.

Dupa anul 1989, schitul s-a imbogatit cu un paraclis si cu noi cladiri de locuit, Din anul 1991, schitul a fost ridicat la rangul de manastire, luand denumirea actuala de Manastirea Sihastria Tarcaului.

In prezent biserica Manastirii Tarcau este declarata monument istoric, datorita vechimii, arhitecturii si pitorescului ei.

pelerini intrand pe poarta Manastirii Sihastria Tarcaului

Mănăstirea Moisei

Nota:  Pentru a vizualiza fotografiile in marime mai mare va recomandam sa folositi browserul Mozilla Firefox, sa dati click dreapta pe fotografii si apoi “View Image”.

Locatie: com. Moisei, jud. Maramures, 13 km sud-est de Viseul de Sus, 10 km V de Borsa, pe DN Sighet-Borsa-Prislop-Vatra Dornei (171 km).

Este o manastire de calugari cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”.

Biserica noua a Manastirii Moisei

Biserica noua din zid, construita intre 1910 si 1911, stil neoclasic are pictura numai pe iconostas, portalul are coloane pe fatada vestica.

Atribuita de traditie lui Moise Coman, manastirea Moisei este ridicata in amintirea fiului sau, monahul Grigore in 1672 Manastirea mentioanta intr-un document din 1637 ca rezidenta a Episcopului Dumitru Pop. Biserica actuala de lemn este cladita de Mitropolitul Ardealului, Sfantul Ierarh Sava Brancovici si sfintita in 1672, cand se pun temeliile vietii manastiresti ca metoc al manastirii Putna.

interior biserica noua

Sfintirea se face in prezenta delegatilor din Moldova, aducatori de carti si daruri, dovada a legaturilor cu manastirile bucovinene din 1682, egumenul Timotei Brasoveanu demonstrand totodata si relatii bune pe care le avea cu Brasovul.

Manastirea are o colectie de icoane vechi in stil bizantin: icoana Sfantului Nicolae daruita la 1755, Adormirea Maicii Domnului.  Cartile vechi confirma existenta legaturilor cu Tara Romaneasca si Moldova, cu Brasovul.

în prim plan - Biserica veche a Manastirii Moisei

Arhitectura nu e de tip maramuresan, biserica este de proportii reduse, turnul este scurt, clopotnita pozitionata deasupra pronaosului.
Picturile murale sunt vechi, dupa 1650, finisate partial la sfintirea din 1672, cu fragmente aratand parietal si pe bolti, colorit viu. Decoratiile sunt bogate, iconostasul are motive baroce  Manastirea Moisei a fost un centru de pictura infiintat de Episcopul Dumitru Pop la inceputul sec. XVII, cu icoane executate in stil postbizantin traditional si arta renascentista.

interior - biserica veche

Manastirea are atelier de pictura icoane.

Expoziţia aniversară ORTHPHOTO va fi şi la Piteşti

Joi, 1 octombrie, ora 15.00, la Muzeul Judeţean Argeş (Galeria Naţională de Artă Naivă, intrarea din bdul. Eroilor) va avea loc vernisajul expoziţiei Orthphoto – expoziţie aniversară de fotografie inspirată de spaţiul ortodox. La bază, Orthphoto este o comunitate online de fotografi amatori şi profesionişti din întreaga lume (activă pe internet din 2005).

Anul acesta, Ortophoto organizează o serie  de expoziţii fotografice în cadrul cărora vor fi expuse 300 de fotografii dintre cele mai reuşite publicate pe site, fotografiile aparţinând unui număr de 170 de autori din 43 de ţări de pe 5 continente (26 fiind din România).

Printre invitaţii acestui eveniment se numără teologul şi scriitorul Laurenţiu Dumitru.
Expoziţia va fi deschisă până la data de 7 octombrie a.c. iar intrarea este liberă.

Organizatori: Orthphoto, Consiliul Judeţean Argeş, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş şi Muzeul Judeţean Argeş.

www.orthphoto.net

Râpa Robilor, Aiud

Minuni ale sfintilor martiri din Aiud:

O bătrânică din judeţul Cluj, fiind bolnavă de cancer, gradul IV metastază, a fost dată de duhovnicul ei cu untdelemn din candela Maicii Domnului de la osuar, spunându-i ca după câteva zile să meargă la medic şi să-şi repete analizele. Medicii au rămas uimiţi pentru că nu au mai găsit nicio urmă de cancer.

Un băieţel din Slatina, de 12 ani, s-a îmbolnăvit de o boală foarte rară de piele. Avea bubiţe pe tot corpul din creştet şi până în tălpi, care supurau puroi şi sânge şi care mai şi produceau o mâncărime foarte mare. Mama copilului s-a dus disperată la duhovnicul ei, spunându-i că nu ştie ce să mai facă cu băiatul ei, pentru că cei mai buni doctori de piele din Bucureşti nu reuşiseră să-i găsească diagnosticul şi chiar în ziua respectivă trebuia să meargă din nou la Bucureşti. Părintele i-a spus: „Soro, chiar acum am primit untdelemn din candela Sfinţilor de la Aiud şi, dacă avem credinţă, Dumnezeu va face minuni.“ L-a dat pe copilaş şi, în drum de la Slatina spre Bucureşti, în tren, i s-au uscat bubiţele, au căzut jos şi a ajuns complet vindecat la medici.

Un preot cu o evlavie deosebită la Sfinţii din temniţa Aiudului mi-a cerut o bucăţică de sfinte moaşte pe care i le-am trimis printr-un diacon. Părintele diacon ajunsese noaptea la locuinţa părintelui şi, dându-i-le, acesta se ducea cu bucurie mare spre camera lui, voind să le pună la locul special amenajat pentru Sfânt. La un moment dat, înainte să ajungă în cameră, aude din spate o voce care a strigat aşa: „Ioan!!!“. Părintele, uimit, s-a uitat în spate şi n-a văzut pe nimeni. Venindu-şi puţin în fire şi înţelegând că n-a fost voce de om cunoscut, a deschis cu grijă capacul răcliţei şi, uitându-se spre sfintele moaşte, le-a întrebat: „Te cheamă Ioan?“ Iar sfântul i-a răspuns: „Da!!!“

Două femei din Aiud, venind la mănăstire, mi-au spus că acuză dureri foarte mari la încheieturile genunchilor şi a gleznei. Le-am dat untdelemn din candela Maicii Domnului şi a sfinţilor, sfătuindu-le să se dea la locul durerii. După o săptămână au venit şi mi-au spus că, după ce s-au dat cu untdelemn, li s-au luat durerile cu mâna. M-am cutremurat!

Un alt preot avea Sfinte Moaşte de la Aiud acasă; s-a trezit într-o zi cu patru vrăjitoare la poartă care i-au zis:
– Părinte, ia de aici 400.000 de euro şi mută-te de aici!
Dându-şi seama repede cu cine stă de vorbă le-a răspuns scurt:
– Eu nu mă mut de aici!
Rămânând uimite de refuz au continuat cu insistenţă să-i spună:
– Dacă nu te muţi tu, atunci spune-i la acela care stă în casă cu tine, el să se mute.
Înţelegând părintele că este vorba de Sfântul de la Aiud le-a zis:
– Eu nu-L dau pe Hristos afară din casă!!! Şi le-a închis poarta în nas.
Până să aducă Sfintele moaşte acasă avea mari necazuri cu vrăjitoarele, dar din ziua aceea nu le-a mai văzut şi nici nu a mai avut probleme.

Uneori vin oameni bolnavi care nu au o credinţă aşa de mare şi se dau cu untdelemnul sfinţilor cu multă îndoială şi chiar şi aşa, sfinţii fac minuni. Aşa dar mare au primit aceşti pătimitori ai lui Hristos! De exemplu un tânăr avea o boală gravă de piele, pentru care medicii nu i-au găsit leac. Mama lui era credincioasă însă, şi a luat de aici nişte ulei să-i ungă trupul. Când a ajuns acasă, i-a uns o parte din trup, pentru că tânărul nu avea încredere şi o, minune, dimineaţa, locul care fusese uns cu ulei, era dimineaţă fără pată, sănătos.

Odată a venit un părinte de la Timişoara şi mi-a spus că mama lui a avut un atac cerebral şi era într-o stare foarte gravă de comă. Au dat-o cu untdelemn şi şi-a revenit complet.

O femeie din Aiud avea dureri foarte mari la glezne. Cum s-a dat cu ulei i s-a luat durerea ca cu mâna. Şi nu s-a dat cu o credinţă cum o au de pildă unii bolnavi de cancer faţă de Sf. Ierarh Nectarie de Eghina sau Sf. Ioan Rusul. În schimb, aici, chiar dacă vin cu o credinţă foarte mică, se dau cu untdelemn şi se tămăduiesc.

Iarăşi, un domn din Aiud lucrează la penitenciar şi are foarte mari probleme cu spatele şi era caz de operaţie. După ce s-a dat cu ulei de la Maica Domnului, nu mai avea nicio durere şi nu a mai fost nevoie de nicio operaţie.

Nu mai spun de cazuri de demonizare. Au venit aici nişte fete demonizate şi numai ce se apropiau de osuar, începeau să zbiere şi să cadă pe jos, de ziceai că-i în gură de şarpe. Au fost două demonizate de la Satu Mare şi după ce au venit aici la rugăciune, li s-a mai ameliorat starea o bună perioadă de timp, dar am auzit că acum iar se simt rău.

A fost un grup de sârbi cu evlavie faţă de martirajul românesc din temniţele comuniste şi era şi o doctoriţă printre ei, care mi-a mărturisit: „Părinte, n-am vrut să vă spun, dar totuşi vreau să vă spun ce mi s-a întâmplat“. Îi dădusem, când venise prima dată aici, o parte de oseminte, ca să le pună la dânsa la spital. Şi-mi zice: „Părinte, când am plecat de la Aiud spre Petru Vodă, pe drum am aţipit. Şi, când am aţipit, am văzut în faţa ochilor un tânăr foarte frumos, cu foarte multe hematoame pe cap şi-i curgea sânge, şi foarte frumos la chip. Când l-am văzut, m-am înspăimântat; s-a menţinut câteva clipe vedenia, după care a dispărut şi în locul chipului lui a apărut o cruce foarte luminoasă, care a persistat câteva secunde, după care m-am trezit şi am bufnit în plâns“. Sfântul i s-a arătat.

Ieromonahul Augustin de la Mănăstirea Aiud (via www.dervent.ro)

fotografii: Obiectiv Ortodox

Două evenimente la sfârşit de săptămână

1. Deschiderea expoziţiei Orthphoto la Mioveni

Orthophoto este o comunitate de fotografi amatori şi profesionişti din întreaga lume, dornici să împărtăşească şi să arate credinţa lor creştin ortodoxă aşa cum o trăiesc. Prin intermediul acestui site speră să aducă împreună lumea ortodoxă mai aproape, pentru o mai bună înţelegere şi cunoaştere.

După cinci ani de existenţă în spaţiul virtual, comunitatea Orthphoto organizează în anul 2009 o expoziţie fotografică aniversară. Cu această ocazie sunt expuse 300 de fotografii dintre cele mai reuşite publicate pe site, fotografiile apartinând unui număr de 170 de autori din 43 de ţări de pe 5 continente. Dintre cele peste 100 de ţări din lume de unde este accesat site-ul nostru şi cele peste 1300 de vizite înregistrate zilnic, România este a doua ţară în ceea ce priveşte audienţa acestui serviciu fotografic, după Polonia, ţara gazdă a serverului Orthphoto.

Orthphoto şi Centrul Cultural Mioveni, împreună cu Primăria Orașului Mioveni vă invită Sâmbătă, 19 Septembrie 2009, începând cu orele 16.00, la lansarea Expoziţiei Aniversare de 5 ani a Orthphoto, în incinta Casei de Cultură a Orașului Mioveni.

Evenimentul va avea învitat pe teologul și scriitorul Laurenţiu Dumitru dar și numeroși invitaţi din spaţiul clerical şi cultural.
Expoziţia poate fi vizitată până pe 27 septembrie a.c.

După Mioveni expoziţia aniversară Orthphoto va fi expusă şi la Iaşi.

sursa: http://trandafirescu.wordpress.com

2. Corala Dominus la Biserica Sf. Ilie din Titan

Duminica, 20 septembrie, ora 18.00, Corala Dominus sustine un concert deosebit la Biserica Sf. Ilie,  Parohia Înălţarea Sfintei Cruci din Titan. Cu această ocazie membrii corului şi gazdele parohiei va invită la acest concert.

Iată afişul evenimentului:

Mănăstirea Pângăraţi

Nota:  Pentru a vizualiza fotografiile in marime mai mare va recomandam sa folositi browserul Mozilla Firefox, sa dati click dreapta pe fotografii si apoi “View Image”.

Una dintre frumoasele manastiri nemtene, Mănăstirea Pângăraţi, se afla la 2 km de DN 15, drumul care face legatura intre orasele Piatra Neamt si Bicaz si la poalele Muntelui Botosanu.

Biserica noua a manastirii

arhitectura interioara a bisericii este deosebit de frumoasa

Mănăstirea Peştera Sf. Apostol Andrei

Nota:  Pentru a vizualiza fotografiile in marime mai mare va recomandam sa folositi browserul Mozilla Firefox, sa dati click dreapta pe fotografii si apoi “View Image”.

La 4 km de localitatea dobrogeana Ion Corvin se gaseste Man. Pestera Sf. Ap. Andrei. Manastirea este vietuita de calugari dupa anul 1990 cand a fost redescoperita in degradare.

Faţada Peşterii Sf. Ap. Andrei

interior Pestera Sf. Ap. Andrei

Biserica mare a Manastirii